- coronament
- courounamen m. couronnement
Diccionari Personau e Evolutiu. 2015.
Diccionari Personau e Evolutiu. 2015.
coronament — CORONAMÉNT, coronamente, s.n. 1. Ornament terminal situat la partea superioară a unei clădiri, a unei porţi etc. 2. Partea superioară a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin, executată, de obicei, din piatră făţuită. 3. Coroană (5). – Din… … Dicționar Român
coronament — co|ro|na|ment Mot Agut Nom masculí … Diccionari Català-Català
coronamént — s. n., pl. coronaménte … Romanian orthography
coroană — COROÁNĂ, coroane, s.f. 1. Podoabă în formă de cerc făcută din flori şi frunze, cu care se încununează capul; cunună. ♦ fig. Încununare. ♦ Cunună de flori sau de frunze (naturale sau artificiale) care se depune ca omagiu la mormântul cuiva. 2.… … Dicționar Român
lunetă — LUNÉTĂ, lunete, s.f. 1. Instrument optic alcătuit din mai multe lentile (şi prisme) dispuse într un tub şi servind, în astronomie, în topografie, în tehnica militară etc. la observarea (observa) obiectelor depărtate. 2. Dispozitiv de sprijinire a … Dicționar Român
pină — PÍNĂ s. f. element de coronament la monumentele funerare, în formă de con de pin, sculptat în piatră. (< lat. pina) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
tsuga — TSÚGA s. m. conifer american şi asiatic, de talie mare, cu coronament conic, ramuri lungi şi subţiri, plantat în parcuri ca arbore ornamental. (< fr. tsuga) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român