- victoriós
- osa, vitourious, o adj. et n. victorieux, euse ; vainqueur
Diccionari Personau e Evolutiu. 2015.
victoriós
Regardez d'autres dictionnaires:
victorios — VICTORIÓS, OÁSĂ, victorioşi, oase, adj. Care a obţinut o victorie; învingător, biruitor, triumfător; câştigător. ♦ Care exprimă mândria succesului obţinut. Aer victorios. [pr.: ri os] – Din lat. victoriosus, fr. victorieux. Trimis de oprocopiuc,… … Dicționar Român
victoriós — vic|to|ri|ós Mot Agut Adjectiu variable … Diccionari Català-Català
VICTORIOS — Victoriosissimo … Abbreviations in Latin Inscriptions
triumfător — TRIUMFĂTÓR, OÁRE, triumfători, oare, adj. Care triumfă; biruitor, învingător, victorios. ♦ fig. Care exprimă o mare încredere în succesul obţinut, care arată mulţumirea de a fi biruitor. [pr.: tri um ] – Din fr. triomphateur, lat. triumphator,… … Dicționar Român
Iglesia de la Victoria (Medina-Sidonia) — La iglesia de la Victoria de Medina Sidonia (provincia de Cádiz, España) se levantó a finales del siglo XVII, con una superficie de 647m2, y estuvo habitada por dos congregaciones religiosas distintas: los hospitalarios y los victorios, siendo de … Wikipedia Español
biruitor — BIRUITÓR, OÁRE, biruitori, oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care a învins. [pr.: ru i ] – Birui + suf. tor. Trimis de paula, 22.11.2007. Sursa: DEX 98 Biruitor ≠ bătut, înfrânt, învins Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime BIRUITÓR … Dicționar Român
câştigător — CÂŞTIGĂTÓR, OÁRE, câştigători, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care a obţinut un câştig material, o superioritate asupra alteia într o întrecere (în muncă, în sport etc.). ♦ (Animal, îndeosebi cal) victorios într o întrecere … Dicționar Român
repusa — repusá vb., ind. prez. 1 sg. repuséz, 3 sg. şi pl. repuseáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic REPUSÁ vb. I. tr. 1. (Franţuzism) A respinge, a retrimite. ♦ A rezista victorios. 2. ( … Dicționar Român
triumfal — TRIUMFÁL, Ă, triumfali, e, adj. 1. Care constituie un triumf, care duce la triumf, care vesteşte o mare biruinţă; fig. măreţ, impunător, solemn, pompos. ♢ Marş triumfal = înaintare rapidă şi victorioasă a unei armate într un teritoriu străin,… … Dicționar Român
învingător — ÎNVINGĂTÓR, OÁRE, învingători, oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care a învins; biruitor, câştigător. – Înving (prez. ind. al lui învinge) + suf. ător. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 Învingător ≠ biruit, învins Trimis de siveco,… … Dicționar Român
