- Carnós
- Carnous n. de l. Carnoux Bouches-du-Rhône
Diccionari Personau e Evolutiu. 2015.
Diccionari Personau e Evolutiu. 2015.
cărnos — CĂRNÓS, OÁSĂ, cărnoşi, oase, adj. 1. Care are multă carne; musculos. 2. (Despre fructe, frunze, tulpini) Cu mult miez. – lat. carnosus. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂRNÓS adj. 1. musculos. (Parte cărnosoasă a unui animal.) 2.… … Dicționar Român
Carnös — (v. lat. Carnosus), fleischig; daher Carnosität, Fleischauswuchs, s. Wildes Fleisch … Pierer's Universal-Lexikon
carnós — car|nós Mot Agut Adjectiu variable … Diccionari Català-Català
carnosity — carnosˈity noun (pathology) A fleshy excrescence growing in and obstructing any part of the body • • • Main Entry: ↑carnose … Useful english dictionary
drupă — DRÚPĂ, drupe, s.f. Tip de fruct cărnos şi zemos cu un singur sâmbure (ca vişina, piersica, pruna etc.). – fr. drupe (lat. lit. drupa) Trimis de cornel, 29.01.2004. Sursa: DLRM DRÚPĂ, drupe, s.f. Tip de fruct cu mezocarpul cărnos (şi zemos) şi… … Dicționar Român
bacă — BÁCĂ, bace, s.f. Fruct cu pericarp cărnos, cu pieliţă subţire şi cu miezul zemos, în care se află seminţele. – Din it., lat. bacca. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BÁCĂ s. (bot.) (înv.) boabă, bob, bobiţă. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
carne — CÁRNE, cărnuri, s.f. 1. Nume dat ţesutului muscular al corpului omenesc sau al animalelor împreună cu ţesuturile la care aderă. ♢ Carne de tun = masă de militari trimişi pe front spre a lupta şi care sunt expuşi măcelului, cu pierderi mari de… … Dicționar Român
cucurbitacee — CUCURBITACÉE, cucurbitacee, s.f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate, cu tulpini târâtoare sau agăţătoare, cu frunze mari, cu fructul cărnos având coaja tare; (şi la sg.) plantă care face parte din această familie. ♢ (Adjectival)… … Dicționar Român
gras — GRAS, Ă, graşi, se, adj., GRÁSĂ, grase, s.f. I. adj. 1. Care are sub piele un strat gros de grăsime; care are forme pline, rotunde; dolofan, durduliu, rotofei. Om gras. ♢ Ţesut gras = ţesut adipos. ♦ fig. (fam.; despre câştiguri băneşti, sume de… … Dicționar Român
spadice — SPADÍCE, spadice, s.n. Inflorescenţă în formă de spic, al cărei peduncul comun este îngroşat şi cărnos [acc. şi: spádice – var.: spádix s.n.] – Din fr. spadice, lat. spadix, icis. Trimis de baron, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 spadíce s. n … Dicționar Român