- comandant
- a, coumandant, o n. commandante
Diccionari Personau e Evolutiu. 2015.
Diccionari Personau e Evolutiu. 2015.
comandant — COMANDÁNT, comandanţi, s.m. Persoană care comandă o unitate militară, un vas, o garnizoană etc. ♢ Comandant suprem = a) funcţie de comandant al forţelor armate ale unui stat, îndeplinită fie de ministrul forţelor armate, fie de către şeful… … Dicționar Român
comandant — ● comandant, comandante nom Personne qui donne un mandat avec d autres. ● comandant, comandante (homonymes) nom commandant nom masculin comandant, ante [komɑ̃dɑ̃, ɑ̃t] n. ÉTYM. 1878, P. … Encyclopédie Universelle
comandant — co|man|dant Mot Agut Nom masculí … Diccionari Català-Català
comandante — ● comandant, comandante nom Personne qui donne un mandat avec d autres. ● comandant, comandante (homonymes) nom commandant nom masculin … Encyclopédie Universelle
centurión — (comandant) s. m. (sil. ri on), pl. centurióni … Romanian orthography
strateg — STRATÉG, strategi, s.m. 1. Comandant militar în unele cetăţi ale Greciei antice; fiecare dintre cei zece magistraţi supremi ai Atenei, aleşi pe o durată de un an. 2. Comandant de oşti, bun cunoscător al strategiei. – Din fr. stratège, lat.… … Dicționar Român
căpitan — CĂPITÁN, căpitani. s.m. 1. Grad de ofiţer superior locotenentului şi inferior maiorului; persoană care are acest grad. ♢ (mar.) Căpitan locotenent = grad corespunzător căpitanului din armata de uscat sau de aviaţie; ofiţer care are acest grad.… … Dicționar Român
serdar — SERDÁR, serdari, s.m. 1. (În sec. XVII XVIII, în Ţara Românească şi Moldova) Comandant de oaste, mai ales de călărime. ♢ Marele serdar sau serdarul mare = comandant de oaste facând parte dintre boierii de divan. Serdar de mazili = comandantul… … Dicționar Român
centurion — CENTURIÓN, centurioni, s.m. (În armata romană) Ofiţer care comanda o centurie; sutaş. [pr.: ri on] – Din lat. centurio, onis. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CENTURIÓN s. (ist.) sutaş, (înv.) sâtnic. (centurion în armata romană.)… … Dicționar Român
generalisim — GENERALÍSIM, generalisimi, s.m. Comandant suprem al forţelor armate din unele ţări. – Din it. generalissimo, fr. généralissime. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GENERALÍSIM s. (mil.) (înv.) arhistratig. Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român